Doar unul… cât de modest, dar îţi aduce soarele pentru întreaga zi! Zâmbetul, cel de care ne amintim atunci când suntem fericiţi. Să nu aşteptăm mari miracole sau evenimente grandioase pentru a schiţa zâmbete. De ce să nu ne aducă zâmbetul pe buze şi lucrurile mărunte? Admiraţi florile, mirosiţi-le, priviţi cerul verii atât de prietenos şi de cald,care în ciuda înrăirilor noastre, răutăţilor care se petrec pe Pământ, furia şi dezordinea pe care le răspândim noi, oamenii, el oricum stă deasupra noastră, trimiţându-ne boare de vânt, soarele cald, iar odată cu toate astea fructele minunate, dulci şi colorate, florile şi Zîmbetul! Un zâmbet exprimă încredere, fericire, entuziasm!
Visez la o zi în care prioritare să fie … zâmbetele! Dar… nu… nu am mai preţui atât de mult această discretă dovadă de afecţiune sau atenţie… (sigur, doar dacă e sinceră).![]()
Somebody make me smile, please…
But something… i know for sure, ![]()
Right now… I’ll better be going to smell the flowers… he he ![]()

Filmul ăsta scoate în evidenţă deşertăciunea umană, mizeria condiţiei noastre spirituale, când în momente de criză, în cazul dat,orbirea, erupe egoismul şi inumanul din noi, cei care ar trebui să fim omenoşi, înţelegători, răbdători, să îndurăm totul, să cedăm, să împărţim cu alţii ce avem… şi o mulţime de valori, inexistente în acest grup uman prezent în film. Am avut impresia că la un moment dat orbirea este echivalentă cu nebunia…











