Marea ta întorsătură a vieții de student poate începe, ca în cele mai multe cazuri, într-o zi obișnuită, în care cu părul ciufulit, de dimineață încă, grăbindu-te să ajungi într-un punct B din liceu / universitate, dai cu ochii de un anunț, care-ți fură câteva minute din viață și după asta te lasă să meditezi îndelung și să-ți plăsmuiești cele mai îndrăznețe vise legate de cariera ta.
La vârsta de 16 ani am trăit și eu visul American, obținând o bursă oferită de Guvernul American prin programul de schimb FLEX (Future Leaders Exchange) 2009-2010. Timp de 10 luni, am studiat laCheneyHigh Schoolși am locuit într-o familieamericanăîn orașulSpokane. Am fost în ipostaza unui… burete. Iar asta poate pentru că este cel mai important să profiți de tot ce se întâmplă în jurul tău, să absorbi până și cele mai neînsemnate experiențe, dar pozitive!
Am fost curioasă să aflu despre studenții care au trăit experiențe de acest gen, la o altă vârstă decât mine, norocoși care au fost și de câteva ori la studii în alte țări.
Există și multe mituri legate de studiile în străinătate, absolut neadevărate. Ele ar putea fi:
- Studiul în străinătate nu este pentru toată lumea.
- Este mai ușor și la fel de bine să călătorești după ce ai un loc de muncă.
- Nu am bani suficienți pentru a studia în străinătate.
- Pot să studiez doar în Marea Britanie sau în Statele Unite pentru că nu vorbesc altă limbă străină în afară de engleză, ș.a.
Mai ales acum, posibilitățile tinerilor sunt de ordinul sutelor, chiar mai mult! Există site-uri pe care le puteți verifica periodic pentru a vedea dacă au apărut anunțuri despre burse: http://www.eac.md, www.americancouncils.md, www.excel.md sau site-uri ale universităților. Sau dacă visați să ajungeți într-o instituție anume, faceți tot ce vă stă în putere ca să fiți eligibili și să luați o bursă. Asta este și partea bună, anume pentru țările mai sărace, care deseori au studenți mai buni decât cei din țara respectivă, se oferă de cele mai multe ori burse, condițiile nu sunt până la urmă atât de multe și dificile, trebuie să fii perseverent, să știi ce-ți dorești cu exactitate și să fii mulțumitor pentru orașul în care o să mergi, universitatea la care o să studiezi și s-ar putea să fii plasat și într-o anumită familie, care este, evident, altfel decât cea de acasă.
Cât ești tânăr descoperă, călătorește și îndeplinește-ți visele, pentru că amânarea nu este soluția, este o minciună care nu e spusă până la capăt, ceea ce vei amâna, o să devină și mai greu de îndeplinit cu timpul.
Cunoașterea limbii engleze este importantă, chiar și în țările europene, sunt universități cu predare în limba engleză. Deci, SUA și Marea Britanie nu sunt singurele opțiuni.
Istorioare de success, impresii și vise vă vom împărți pe felii, prin intermediul studenților și absolvenților de peste hotare.
Lilia Sirețeanu, acum lector la Truckee Meadows Community College și Coordonator de Program în organizația Women and Children’s Center of the Sierra, Reno, Nevada, SUA a făcut un an de studii universitare, mai apoi studii de masterat și doctorat în Statele Unite ale Americii obținând inițial o bursă de la Guvernul SUA.
Aflăm de la Lilia că cele mai vizibile diferențe între cele două sisteme, din Moldova și cel American ar fi libertatea de alegere a obiectelor studiate, încurajarea gândirii critice și o relație degajată dintre profesor-student. Toate acestea întru crearea unei experiențe pozitive, benefice pentru cel care studiază.
Diferențele culturale au uimit-o, începând de la modul de a gesticula, a merge, până la relațiile cu cei din jur, ideile lor despre religie, familie, politică etc. A combinat cu success aceste experiențe culturale cu cele educaționale, și-a făurit un fel de intstrument de întins orizontul, până la limite.
Revenind în țară s-a găsit pe sine mult mai sensibilă la ce se întâmpla în jur. A încercat să se angajeze aici și, confirmă deja absolventa, că perspectivele sunt mult mai bune. În timpul aflării ei înMoldova, a fost angajată angajată în calitate de consultant-cercetător la Organizația Națiunilor Unite, programul HIV/SIDA. Totodată, i-au fost oferite oportunități și la alte agenții/organizații.
Tânăra Aurelia Cojocaru este studentă în anul II la European College of Liberal Arts of Bard, Berlin, Germania, unde studiază filozofia și literatura. Ea menționează despre conexiunea dintre Germania și SUA prin sistemul de învățământ implimentat la ea în Universitate. Anume „liberal arts” este veriga de legătură, (deşi conceptul de „arte liberale” e unul european la origine).
A trecut prin procesul de admitere obişnuit al instituţiei, deschis absolvenţilor de învăţământ secundar din toată lumea, care au un nivel de engleză confirmat prin certificat recunoscut internaţional. Procesul de selecţie a inclus, pe lângă formulare, eseuri şi chestionare, interviuri telefonice.
Dezvoltând, Aurelia ne informează că sistemul favorizează comunicarea ca formă de învăţare, lucrul cu textele şi sursele primare în detrimentul unei viziuni schematice bazate pe surse secundare. Ea conștientizează că responsabilitatea pentru calitatea şi direcţia propriei formări cade pe umerii studentului. Mai mult decât disciplina e încurajată, indirect, autodisciplina. Sistemul nu oferă un cadru rigid de norme şi interdicţii, în schimb îşi oferă sprijin pentru ca fiecare să-și creeze propriul sistem de „norme”, propria „constelaţie” de interese, iar acest sprijin e valabil chiar şi în cazul necesităţii unei reorientări.
Nu m-am schimbat esenţial, ne mărturisește, dimpotrivă, și-a reconfirmat şi fortificat lucruri care ţin de identitatea şi de viitorul ei. Are acum mai multă încredere în raport cu aceste lucruri, deşi a trebuit să treacă, ca orice student ce „evadează”, şi prin teama de necunoscut, şi prin renunţarea la confortul de acasă etc.
Faptul că pentru alţi studenții de acolo, impresia că fiecare în parte este imaginea unei întregi colectivităţi a făcut-o foarte conştientă de propria ei identitate. S-a transformat, involuntar poate, într-un mesager, unul de succes, care speră să fie un caz fericit şi să nu cadă, pur şi simplu, într-o perpetuă condamnare a propriei identităţi. Nici Occidentul nu e un paradis. Prin tot ceea ce va face, Aurelia speră că va schimba nişte stereotipuri, despre Moldova în Occident, despre Occident în Moldova.
Ne încurajează și ne pune în fața faptului, că suntem nişte rotiţe în tot ce înseamnă globalizare. Nu se ştie unde ne vom afla, ci ce şi cum vom face. Iar dacă putem, într-un final, să ne ridicăm deasupra acestui fapt (să fii, adică, rotiţă în maşinăria globalizării, dar să fii şi conştient de), suntem un caz fericit.
Oleg Pasternac, studiază în Emiratele Arabe Unite, Universitatea New York din Abu Dhabi, în anul I, la Facultatea de Cercetare și Policiti Sociale. A aplicat urmărind instrucțiunile de pe site și a obținut o bursă. Mai mult, a fost finanțat să vizitezeAbu Dhabi chiar înainte de a fi anunțate rezultatele admiterii.
Pe lângă cursuri, ne spune Oleg, studenții au ocazia să meargă la întâlniri de afaceri, cunoscând oameni de vază. Iar din împletirea experienței educaționale cu cea culturală, are posibilitatea să afle nu doar despre cultura Orientului Mijlociu, dar interacționează și cu alte personae venite din locuri exotice ca Venezuela, Brazilia și alte țări.
Până la moment, încă nu s-a gândit la întoarcerea în Moldovadupă cei câțiva ani de studii, dar pare să fie cea mai probabilă alegere a lui. Cu toate acestea, speră că absolvirea unei universități peste hotarele țării noastre îi vor aduce mai multe posibilități de angajare, aici la noi sau în altă parte.
Victoria Beleuţă, studentă în anul I a beneficiat de o bursă de merit la Jacobs University Bremen din Germania, care funcționează după aceleași principii de peste ocean,. Aflăm că este recomandat ca studenții să își aleagă facultatea la începutul studiilor, dar că au posibilitatea să o schimbe pe parcursul primului an.
Specificul Universitații Jacobs este mediul internațional, fiind înconjurați de studenți ce reprezintă 111 naționalități, lucru ce poate creea uneori și dificultăți în comunicare. Deoarece la moment trăiește în campus, unde vorbește numai limba engleză, nu interacționează direct cu esența culturii germane. Totuși, speră că pe parcursul anilor ce urmează, să remedieze situația.
La momentul dat,Victoria ia în considerație ambele opțiuni, de a pleca dinMoldovasau de a rămâne, dar totul depinde de oportunitățile apărute, de care este obișnuită să profite din plin.
Ecaterina Bencheci își face studiile în prezent la Stockholm School of Economics în Riga, capitala țărilor Baltice. Beneficiază de studii superioare în domeniul Business și Economie, cu posibilitatea de alegere a specializării în al treilea an de studii: Marketing, Antreprenoriat, Finanțe și Economie. Pentru a obține diploma de licență, va studia timp de trei ani, care includ aproximativ douăzeci și sapte de cursuri intensive cu instruire în limba engleză. Încântată, Ecaterina ne spune despre profesorii foarte competenți din Letonia, Suedia, Anglia, SUA, Danemarca, Germania, ș.a.
Și Ecaterina are în spate o experiență de elev de schimb în Statele Unite, unde a și decis să-și continue studiile postliceale într-o altă țară decâtMoldova.
Consideră de maximă importanță că studenții la SSER practic nu sunt încărcați cu examene la mai multe obiecte într-o perioadă de sesiune, ci susțin examenele pe parcursul semestrului la un interval de minim două saptămâni. Profesorii mereu îi încurajează, îi ajută și au ca scop să pregatească studenții pentru a-și aplica cunoștințele în viața reală.
Între schimbări interioare, schimbarea stilului de viață cu unul mult mai europenizat, Ecaterina Bencheci, consideră această experiență o bună șansă de a-și face noi prieteni, ceea ce nu este puțin important pentru o persoană ce vrea o carieră în domeniul businessului.
Este sigur faptul că, până la sfirșit, Ecaterina se va reîntoarce în țară și va implementa multe idei culese din toată lumea, dar asta numai după ce va obține diploma de licență în Riga, își va face studiile de masterat în vestul Europei, va participa la câteva școli de vară în diferite țări și va călători cât mai mult posibil.
Cu cele mai nobile intenții de a cuceri lumea și fiind în continuă căutare de sine, acești studenți sunt mesagerii noștri în lume și mesagerii lumii în țara noastră. Ei poartă stindardul verticalității, al hărniciei și al dorinței noastre de ascensiune. Ei contrazic spusele lui Dimitrie Cantemir, că moldovenii sunt cam leneși la carte, demonstrând exact inversul: că știu ce vor, că știu cum să cucerească noi piscuri, că sunt vizionari și doresc să contribuie la demolarea unei mentalități și la (re)construirea alteia.
Articol publicat in nr.3 al Revistei Studentesti NEXT: http://www.scribd.com/doc/84734941/Revista-de-Tineret-din-Moldova-NEXT-nr-3